Un conflict între Gheboasă și Iulia S. din reality-show-ul „Închiși la domiciliu” arată cât de subțire e linia dintre o ceartă și infracțiunea de amenințare. Analizăm faptele, nu zvonurile.
În anii ’70, un student a devenit cel mai temut criminal în serie al României. Povestea lui Ion Rîmaru, de la crimele brutale la legătura tulburătoare cu tatăl său.
Ai trimis un email greșit cu date personale? Plafonul GDPR urcă la 20 de milioane de euro, iar în România astfel de greșeli au adus amenzi de zeci de mii de euro. Iată ce faci imediat.
Prima ofertă a asigurătorului RCA acoperă de regulă doar cheltuielile medicale directe — nu și veniturile pierdute sau daunele morale. Av. Maria Tuca (Baroul Timiș), autor invitat, explică ce lipsește din calcul și ce să nu semnezi.
S-a întâmplat deja în România: conversații cu ChatGPT au ajuns probe în dosare penale. Cum le obține poliția, ce spune Codul de procedură penală și de ce chat-ul cu AI nu e protejat de niciun secret.
În noiembrie 2015, cinci copii din familia Bodnariu au fost luați de Barnevernet, pe baza unor acuzații de pedepse fizice. Analizăm legislația norvegiană și română, diferențele de aplicare și rădăcinile culturale ale acestui caz emblematic.
Îți explicăm ce este acordul de recunoaștere a vinovăției, cum funcționează, riscurile și cum să iei cea mai bună decizie alături de avocat.
Se poate sau nu să recuperezi banii pierduți la jocuri de noroc? Răspunsul scurt: da, dar doar în condiții foarte stricte. Află când ai dreptul să ceri banii înapoi și ce probe îți trebuie.
Camera Deputaților a adoptat legea coinițiată de Cristina Prună și Eduard Mititelu, care exclude aplicarea unor prevederi penale pentru activități de testare a securității cibernetice, dacă sunt efectuate cu bună-credință. România nu-i va mai trata pe tinerii care descoperă vulnerabilități drept inf
Împrumuți mașina unui prieten? Legea te poate trage la răspundere dacă acesta nu are permis sau e sub influența alcoolului. Află când devii complice fără să vrei.
Articolul analizează patru infracțiuni de fals cu incidență ridicată în domeniul medical, ilustrate prin trei cazuri concrete: un medic care a eliberat un certificat antedatat în 2003, dosarul Delia Podea de la Spitalul de Psihiatrie Arad (unul dintre cele mai complexe cazuri de fals în înscrisuri din sistemul sanitar românesc) și falsificarea certificatelor de vaccinare COVID-19 prin introducerea de date false în sistemul RENV.
